Rosegal shop

Hello awesome people.This post is about my new collaboration with Rosegal, an online shop dedicated to all those who can really appreciate a good price for a comfy dress. :)

I must say that the delivery was fast and great, since DHL, brings the package to your door and you don't have to waste your time at the postal office for hours, most of you know the struggle.

The dress has a nice material, and I love the back of it. Since i'm named shorty, i had to wear a belt to make this dress fit my body, but i think i did a pretty good job. 

I must say that the dress look exactly like on the site, and the quality is good. In my past I had some surprises regarding the packages from other collaborations. So this time I had a nice surprise. 

So far I recommend Rosegal with all my heart. You might have to pay something to the customs, since the package is coming out of UE, but the price is reasonable. 

I was wearing Rosegal dress, no name leather bag, Deichmann shoes, hand made earrings.

 Today's motto: My idea of hell is a girlfriend ringing up and saying, 'Let's go shopping and have cocktails.' I'd rather play cards.

                                             Go wild with Rosegal, they are the real deal! :)

Make me remember you like you remember me

   În aer e iz de zile pline de nonsensuri, cuvinte abandonate în aer fără scop, sentimente umane plutind în van cu râsete care fac aerul mai greu de respirat, şi eu, eu bucurându-mă de această furtună de nebunii. Oamenii vin şi pleacă, dar unii au menirea să rămână în sistemul tău, să-ţi invadeze ADN-ul, aceştia sunt cei care contează mai mult decât ţi-ai imagina, te schimbă fără ca ei sau tu să fi vrut asta, devin parte din ţine într-un timp mult prea scurt.
Să-ţi pese de oameni e aşa uşor, însă când trebuie să-i laşi liberi, atunci începe cu adevărat coşmarul.     Ciudat cum mulţi din noi preferăm să ne descotorosim de "surplusuri", să schimbăm sau să înlocuim în loc să ne chinuim să ţinem de ceea ce avem deja. Şi atunci spun "fă-mă să-mi aduc aminte de tine, aşa cum tu îţi aduci aminte de mine"şi asta pentru că avem tendinţa să uităm cum ne-am simţit, cum a fost, ne amintim însă cum am fi vrut să fie şi cum a ajuns să fie. Uneori a lupta pentru cineva, înseamnă defapt a-l lasă liber să-şi vâneze visurile, dar totuşi să lăsăm o portiţă deschisă, pentru atunci când va realiza că tot ceeea ce şi-a dorit şi a vânat, orbit de iluzia "unui mai bun, mai mult" e defapt locul de unde a plecat.
   Nonsensuri draga mea, nonsensuri născoceşte mintea mea în ultima vreme, nonsensurile unui om nebun, care caută exact ceea ce e în faţa lui, însă pietrificat de frică nu poate admite că a găsit ceea ce cauta, căci fără iluzia asta a nemulţumirii, care mai e scopul nostru? Şi-a şoptit "Fiecare om nebun are o căutare fără sfârşit" Dezamăgită într-un colţ.. savurezi nebunia şi haosul provocate de stare ta de libertate.


I was wearing Firmoo sunglasses, Accessorize handbag , H&M dress, Primark necklace and  Deichmann shoes.

   Nonsense days are about to come, and words will fly without a purpose, people's feelings will hang around, and laughs will make the air heavier, and I, I''ll enjoy this storm of madness. People come and go, but some of them are meant to stay in your system for all your life, hidden in your DNA , those are the people that count more than you could ever get it, they changed you, without any of you wanting that, they become a part of you in a short time.
   Carrying about people is so easy, letting them go is the worst part, but still many of us, prefer to let go, to change, to substitute rather than, to really struggle to keep what they already have. And this is when I say " Make me remember you, like you remember me" because we tend to forget how we felt, how it was, and we remember only what we expected to be and what it has become. Sometimes fighting for someone means to let them go chase their dreams, but still keeping an open door for when they realize that you were the dream they had and still wanted to chase it, blinded by the illusion that out there is something more.
    Nonsense my dear, my mind has given me this days, nonsense of a mad man, who tries to find what is in his face, who's to petrified and can't admit that he found what he was looking for, it's afraid of saying this is it, because without the quest of wondering, what's the purpose of his life? She whispered to herself "every mad man has a never ending quest".  Deluded in a corner you enjoy the madness and the chaos you made, by just being free.


"I hope people remember me as a person who brought magic to the people. You know, pushed the boundaries of wonder."

Weather-sensing

Sunt meteosensibilă. Tu ce sensibilitate ai? Afară plouă și e frig. Îmi place ploaia, în doi, la o cană de ciocolată caldă şi ceva dulce. Doi prieteni, iubiți, frați, două suflete care se știu și pentru care lipsa cuvintelor nu aduce stânjeneală. Am început să iubesc ploaia când am reușit să o înțeleg. Cu frigul însă legătura e mai slabă. Mă gândesc când şi-a făcut apariția și această sensibilitate. Ca totul să fie perfect, mai și citesc cimitirul animalelor, carte care-mi face ciocolata caldă puțin amară.:)) Când am renunțat să citim, să ne bucurăm de liniștea căminului nostru, de noi. Văd oamenii fugind de ploaie, de ei, de casă, stand la tot soiul de cozi unde s-ar zice că se vinde fericire. Fericirea vine din noi, din iubirea față de noi, căci suntem sublimi. Mă gândesc la Bacovia, la poezia rar (plouă, plouă,plouă, vreme de beție, și s-asculţi puștiul, ce melancolie!) și nu plouă, e furtună, e atât de frumos sunetul ce vine de afară, cu muzică în surdină și prinsă-n ale mele gânduri demne de Baudelaire mă simt ciudat de bine, de parcă așa sunt de când mă știu, eu și cu mine. E sâmbătă și la mine poposesc pe weekend un cuplu vesel, îmi e dor și mie de jocurile iubirii, mi-e dor să mă cert pentru nimicuri doar că să ne împăcăm cu fast mai târziu, mi-e dor să mă plâng că iubitul meu nu face aia și aia, sau poate mi-e dor să-mi pese de cineva mai mult decât îmi pasă deja de oamenii dragi. Defapt mi-e dor de un sprijin necondiționat și de povești despre viitor. Mi-e dor de simplitate vieții în doi, dar nu mă plâng, pentru că acum duc o viaţăn'n trei cu cei mai perfecți masculi, unul afectuos și celălalt arțăgos.

I was wearing Choies jacket, Meli Melo sunglasses, Deichmann boots, handmade leather bag, Mango dress and no name awesome belt. 

Today's quote: "There is no such thing as bad weather, only different kinds of good weather."

I'm weather-sensing. What is your sensibility? It's raining outside and it's cold. I like rain, but when it's in two, with a cup of hot chocolate and something sweet. Two friends, lovers, brothers, two people who know each other and for whom the lack of works doesn't bring any discomfort. I began to love the rain when I managed to understand it. When it comes to cold, our bound it's a bit weak. I wonder when this new sensibility made her way in. And for a great scenario, I'm also reading a horror book, pet cemetery, which makes my hot chocolate a bit bitter. :)) When did we stopped reading , enjoying the tranquility of our home, enjoying our own company. I see people fleeing the rain, themselves, their homes, standing in all kinds of queues where they say it sells happiness. But happiness comes from within, from the love we offer to ourselves, because we are sublime. I think of Bacovia, his poetry "Rarely", it's great for rainy days. Outside is not raining, it's a storm, and the sounds nature does are amazing, those sounds merged with the music which plays in the background of my home and my thoughts worthy of Baudelaire make float, i feel strangely good, it's like forever I've been just me and my thoughts. It's Saturday, and I have some friends coming over, a lovely couple, that makes me miss the games of love, the cuddling, the fights and the sweet reconciliations, I miss whining about my boyfriend, that he doesn't do that or the other, hmm maybe I miss caring for someone more than I already carry for the close ones. In fact I miss to have an unconditional support and stories about how our future will be. I miss the simplicity of life in two, but I do't complain, because now, I live a life in three with the most perfect males I could ever find, one caring and the other peevish.

 

Someone who knows how she likes her coffee.

În fiecare zi se trezește devreme ca să-și savureze cafeaua cu lapte de soia. Uneori, adoră liniștea căminului ei, însă alteori ar mai sta la "hârjoneală" înainte de muncă cu cineva care știe cum îşi bea cafeaua, pentru că ea deja știe cum "el" o preferă pe a lui. Are 2 opțiuni când vine vorba de a merge la muncă, cu tramvaiul sau pe picioare, depinde de starea de spirit. Atunci când merge pe picioare, abia ce rămâne conectată la ceea ce este în jur, poate un om fără adăpost o mai scoate din visare și, uneori  îi dă bani, însă doar dacă nu cere. Când merge cu tramvaiul are obiceiul de a analiza mult oamenii, citește mâhnirea, plictisul sau fericirea de pe chipurile lor, apoi se întoarce la visarea cu ochii deschiși. (De obicei, mâinile și ochii spun despre om, mai mult decât ar face-o el însuși.) Își dorește să schimbe lumea, chiar dacă schimbarea ar fi la o scară prea mică. Azi și-a făcut un prieten în stația de tramvai, un cățel minunat, cățelul a petrecut-o până la tramvai, apoi a stat cuminte şi s-a uitat cum ea pleacă spre rutina zilnică. Asta a întristat-o dar, a și bucurat-o în același timp şi asta din cauză că, pentru câteva minute a avut parte de un moment sincer de prietenie și bucurie. Aceste momente sunt rare și amândoi s-au bucurat de moment din plin. (Toată ziua, și ziua următoare s-a gândit la amicul din stația de tramvai, trebuie să-și cumpere o casă ca apoi să înceapă schimbarea la care visează)

I was wearing Deichmann boots, Meli Melo hat, handmade earrings and gloves, H&M scarf Stradivarius belt, Sisley bag and ZNU dress.

Every day she wakes up earlier to enjoy her coffee with soya milk. Sometimes, she enjoys the solitude of her home, but other times she wishes, she could giggle with someone one before work, someone who knows how she likes her coffee, as she already know how 'he' likes his. She goes to work, with tram or by feet, it depends on her mood. When she goes by feet, she barely notice the people's faces, cuz radio music takes her far away, she might notice the homeless people, sometimes she gives them money, but only to those who don't ask . When she's in tram, she inspects all the faces, she sees the pain, the joy, the boredom all the human expressions, and after she begins her daily daydreaming.(Usually the hands and the eyes of people say more about them than, they will ever know how to express with words) She wishes she can change the world, even if that is in small proportion. Today she made a friend while waiting the tram, a lovely dog. When she got in the tram, the dog stand there and looked at her, as she was going to her daily routine. That made her sad and happy in the same time. Happy, because for a few minutes, she and the dog had a sincerely moment of bounding and joy. These moments are rare and both enjoyed the moment fully. Sad, because she couldn't help to much the dog. (All that day,and the day after she thought about that friend, she has to buy a house in order to do that small changed she's dreaming about)

Today's motto: "One travels to run away from routine, that dreadful routine that kills all imagination and all our capacity for enthusiasm."

Everything happens for a reason!

Totul se intampla cu un motiv. Acest lucru ar putea fi un clișee, sau ar putea fi doar adevărul. Fiecare decizie proastă, te face mai înțelept (sau cel puțin așa ar trebui), fiecare zi proastă te face mai fericit atunci când trece. Fiecare palmă pe care o iei în viață te face mai puternic pentru ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor. Nu renunța niciodată, întotdeauna încercă  să faci mai mult, sa devii mai mult, să-ți depășești temerile și eșecurile. Mama mi-a spus "toată lumea poate accepta succesul, dar nu toată lumea poate accepta înfrângerea" și are dreptate. Nu sunt perfectă și sunt haotică, poate, dar asta sunt și trebuie sa fiu mulțumită cu asta și să iubesc cine și ceea ce am devenit. Uneori știi nu că ești pregătit, dar totuși vrei să riști sperând le ce e mai bine. Soarta face ca aceste decizii sa fie mai ușore, prin curățarea căii tale, astfel, protejându-te de un eșec mai mare decât poți duce. Totul este ok, dacă recunoști că nu ești o cauză pierdută. Mulțumesc mamă pentru înțelepciunea ta și că întotdeauna ești acolo când am nevoie de o șoaptă bună. Sunt binecuvântată pentru că am atât de mulți oameni în jurul meu care mă susțin mai mult decât o fac eu insămi.  

I was wearing Mango pants, Meli Melo hat, BBup shoes, no name t-shirt  and Deichmann bag

Today's quote: “I knew everything happened for a reason. I just wished the reason would hurry up and make itself known.”

Everything happens for a reason. This might be a clisee, or might be just the truth. Every bad decision, makes you wiser (or at least it should) every bad day, makes you happier when is gone. Every slap life gives you, it makes you stronger for what might happen in the future. Never give up, always try to do more, to become more, to overcome your fears and your failures. My mom said "everyone can accept success but not everyone can accept defeat" and she's right . I'm not perfect and i might be chaotic, but this is me, and I have to deal with it and to love who I've become. Sometimes you know you're not prepared, but you still wanna take a chance, and hope for the best. But faith makes this decisions easier, by cleaning your way, and shielding you from a bigger failure than you can't handle . Everything is ok, if you admit that you're not a lost cause. Thanks mom for being so wise and always there when I need a good whisper. I'm blessed for having so many supportive people around me.