Munte, aer curat, foc în şemieu, vin, remi şi prieteni poţi cere mai mult? M-am deconectat în sfârşit de gândurile mele, zăpadă şi vântul rece au făcut imposibilă unirea cu amărăciunea imaginară care îmi dă impresia că mă stăpâneşte. Mă gândesc la el, pe fugă... Cumva mi-a mai ieşit din sistem, fie că am supra analizat conversaţiile mele cu el şi am sesizat ce îmi spunea în mod evident fie că am avut parte de el mai mult şi mi-am dat seama că nu e ceea ce speram. Motivul, este irelevant, relevant e că nu mă mai simt subjugată de un sentiment de abandon şi nepăsare.
Am negat evidentul că atunci durea rău, acum sunt mai relaxată. Statul la Severin m-a agitat puţin şi totuşi mi-a pus alte gânduri în funcţiune. Am înţeles că, atunci când ai aşteptări, rişti mai mereu să fi dezamăgit, apoi am asimilat şi că fuga nu rezolva nimic. Nu e loc unde să fugi de ţine. Focul arde cu putere în şemineu, nu trebuie să depăşească 60g din nu ştiu ce motiv, vila unde ne-am cazat, în Retezat, e confortabilă şi primitoare. Mâine mergem prin munte, iar o să mă răcoresc puţin şi o să mă întorc acasă, la patul meu, acasă la viaţă mea, acasă lângă el.
Today's motto: “It is better to be hated for what you are than to be loved for what you are not.”
Mountains, clean air, fire burning in the chimney, wine, rummy and friends, can ask for more? I disconnected from my thoughts, finally, the snow and cold wind made impossible the union with my imaginary bitterness that gives me the impression that masters me. I'm thinking about him, on the run ... Somehow he came out of my system, maybe because I over analyzed all the conversations with him, and noticed what he was clearly telling me or maybe because I had a dose of him which was more than enough, and that made me realize he wasn't what I've hoped he will be. The reason is irrelevant, relevant is that I don't feel subjugated by a sense of abandonment and neglect.
I denied the obvious, because then it hurt bad, but I am more relaxed now. Staying at Severin stirred me a little, and yet put other thoughts into motion. I finally understood that when you have expectations, you always risk to be disappointed, then I assimilated also that runing does not solve anything. There is no place to flee from yourself. The fire burns with power in the fireplace and it must not exceed 60 degrees for some reason, the villa where we stayed in Retezat is comfortable and welcoming. Tomorrow we go through the mountains, and I'll be refreshed and ready to go back home, to my bed, my home life, home beside him