joi, 28 iulie 2016

I think of him, on the run...

  Munte, aer curat, foc în şemieu, vin, remi şi prieteni poţi cere mai mult? M-am deconectat în sfârşit de gândurile mele, zăpadă şi vântul rece au făcut imposibilă unirea cu amărăciunea imaginară care îmi dă impresia că mă stăpâneşte. Mă gândesc la el, pe fugă... Cumva mi-a mai ieşit din sistem, fie că am supra analizat conversaţiile mele cu el şi am sesizat ce îmi spunea în mod evident fie că am avut parte de el mai mult şi mi-am dat seama că nu e ceea ce speram. Motivul, este irelevant, relevant e că nu mă mai simt subjugată de un sentiment de abandon şi nepăsare.
   Am negat evidentul că atunci durea rău, acum sunt mai relaxată. Statul la Severin m-a agitat puţin şi totuşi mi-a pus alte gânduri în funcţiune. Am înţeles că, atunci când ai aşteptări, rişti mai mereu să fi dezamăgit, apoi am asimilat şi că fuga nu rezolva nimic. Nu e loc unde să fugi de ţine. Focul arde cu putere în şemineu, nu trebuie să depăşească 60g din nu ştiu ce motiv, vila unde ne-am cazat, în Retezat, e confortabilă şi primitoare. Mâine mergem prin munte, iar o să mă răcoresc puţin şi o să mă întorc acasă, la patul meu, acasă la viaţă mea, acasă lângă el.

I was wearing no name dress, Sisley bag, Asos sandals, Stradivarius necklace, Meli Melo sunglasses, and MAC lipstick.
















 Today's motto: “It is better to be hated for what you are than to be loved for what you are not.”

   Mountains, clean air, fire burning in the chimney, wine, rummy and friends, can ask for more? I disconnected from my thoughts, finally, the snow and cold wind made impossible the union with my imaginary bitterness that gives me the impression that masters me. I'm thinking about him, on the run ... Somehow he came out of my system, maybe because I over analyzed all the conversations with him, and noticed what he was clearly telling me or maybe because I had a dose of him which was more than enough, and that made me realize he wasn't what I've hoped he will be. The reason is irrelevant, relevant is that I don't feel subjugated by a sense of abandonment and neglect.
   I denied the obvious, because then it hurt bad, but I am more relaxed now. Staying at Severin stirred me a little, and yet put other thoughts into motion. I finally understood that when you have expectations, you always risk to be disappointed, then I assimilated also that runing does not solve anything. There is no  place to flee from yourself. The fire burns with power in the fireplace and it must not exceed 60 degrees  for some reason, the villa where we stayed in Retezat is comfortable and welcoming. Tomorrow we go through the mountains, and I'll be refreshed and ready to go back home, to my bed, my home life, home beside him

joi, 21 iulie 2016

Rosegal shop

Hello awesome people.This post is about my new collaboration with Rosegal, an online shop dedicated to all those who can really appreciate a good price for a comfy dress. :)
I must say that the delivery was fast and great, since DHL, brings the package to your door and you don't have to waste your time at the postal office for hours, most of you know the struggle.
The dress has a nice material, and I love the back of it. Since i'm named shorty, i had to wear a belt to make this dress fit my body, but i think i did a pretty good job. 
I must say that the dress look exactly like on the site, and the quality is good. In my past I had some surprises regarding the packages from other collaborations. So this time I had a nice surprise. 
So far I recommend Rosegal with all my heart. You might have to pay something to the customs, since the package is coming out of UE, but the price is reasonable. 

I was wearing Rosegal dress, no name leather bag, Deichmann shoes, hand made earrings.












 Today's motto: My idea of hell is a girlfriend ringing up and saying, 'Let's go shopping and have cocktails.' I'd rather play cards.

                                             Go wild with Rosegal, they are the real deal! :)

vineri, 8 iulie 2016

Sunsets are proof that endings can be beautiful too

   Sunt fericită, cu adevărat fericită, și asta mă sperie de mă cac pe mine. Chiar pot să am tot ce-mi doresc? Sunt nebună, supra gândesc și analizez totul, în speranța că voi găsi ceva ce nu este la locul lui, altfel, este totul doar un vis, și astea nu-s făcute să fie adevărate. Nu-mi pot imagina o viața fără drama.
   Încep să inspir, să expir, să-mi schimb starea, de la dezamăgită, supărata și nebună, la Miha cea veselă, Miha care s-a ascuns sub "canapea" de prea multă vreme, și care acum încearcă să pară cât mai normală cu putință.
   A trecut o vreme de când nu m-am mai simțit așa bine, toate s-au aliniat, și când zic asta, mă refer la absolut toate detaliile insesizabile. Asta mă sperie mai mult ca moartea însăși :)) voi restul simțit des asta? Sunt gata de vacanță, primele 2 party-uri sunt deja la ușă. Merg în unul din orașele mele de suflet, la Budapesta, să-l văd pe Gentleman, și el un artist de suflet., companie este maximă, abia aștept să dăm drumul la bairam, îmi pot dori mai mult?
Apoi cu forțe proaspete, mergem la Electric Castle, "my heart goes, bom bom bom" , până pocnește. :))
   Cum îndrăznesc să mă simt fericită la cote maxime, inima mea îmi trezește amintiri triste, doar ca să mă enerveze, cred că este masochistă. Îmi este greu să o conving că, acum totul este ok, și că poate lasă garda jos, trebuie doar să se bucure de un apus de soare sau de ploaie cu el, fără drame, fără gânduri, liberă de cătușele trecutului.
And he said: "Gorgeous, hope you have a great day! Cutie pie likes you!.."

I was wearing Pull and Bear hat, Oriflame and Avon necklaces, .. Promod dress  and Miniprix shoes










                      Today's motto: Life is really simple, but we insist on making it complicated.

   I'm happy, truly happy, and this scares the shit out of me. Can I have it all? I'm insane, I overthink and analyse everything, because there has to be something wrong in my life, otherwise it's a daydream, and these aren't meant to be real. I can't imagine a life with no drama.
   I start to breath in, breath out, switch the mood, from insane delude psycho bitch, to happy Miha, the one that's been hiding under the sofa for some time already, I try to be as normal as I can.
   It's been a while since I've felt so good, everything is lined up in my life, I mean every fucking detail..This is freaking me out  more than death itself:))) do you normal people, feel me? I'm ready for the first 2 parts of my vacation, since this year I have 4 vacations planed. I'm going to see one of my favorite reggae singers, Gentleman, and also a city I do love madly, Budapest. I'll be with people that have the grove, can I ask for more? And after, Electric Castle baby, my heart goes bom bom bom, until explodes. :))
   Whenever I feel happy my mind tries to bring up old memories, just to mess with me, i think I have a masochist mind, that is hard to convince that now everything is alright, to let the guard down and just enjoy the sunset or rain with him, no drama, no thoughts, just being there free of  the past chains.
 And he said: "Gorgeous, hope you have a great day! Cutie pie likes you!.."

 

marți, 5 iulie 2016

Tough gangsta spirit

E noapte, stelele sunt uimitor de frumoase şi Robbie Williams îmi urlă în urechi. Sunt bine, trebuie să fiu, pentru ceea ce mă aşteaptă acasă. Stelele, îmi aduc aminte de vacanţele cu ai mei. când eu, tata şi frate-miu, mergeam să vizităm cei mai fain bunici din tot universul. Mergeam la ei cu trenul, făceam în jur de 16h, aşa că noaptea şi stelele erau cele mai interesante atracţii. Tata, mereu ne zicea că trenul vorbeşte cu noi şi zice "te duc, te aduc" plus că ne plăcea cu el, că ne lua dulciuri de la vânzătorii ambulanţi de pe tren. Acum, merg singură acasă, ce setiment bizar...îmi este dor de călătoriile în familie, însă acum suntem toţi, oameni mari şi nu mai putem cumva împărţi acelaşi loc. Avem tabieturi şi opinii diferite atunci când spunem "vacanţă". Când s-au schimbat lucrurile aşa mult, când am pierdut bucuria, şi când s-a produs o prăpastie între noi? Realizezi că nu mai eşti copil, atunci când mergi la înmormântări, una după alta, atunci când, oamenii cu care ai crescut sau te-au crescut dispar treptat din viaţă ta. Atunci vezi, că toţi te-au influenţat cumva şi că fiecare a însemnat mai mult decât credeai pentru tine. Iubeam faptul că am un neam atât de extins, acum urăsc acest lucru, pentru că a pierde oameni este insuportabil de trist, şi mersul la astfel de evnimente singură este cu atât mai dureros. Familia mea, este împrăştiată în toate colţurile lumii, şi abia acum simt cum distanţa poate fi copleşitoare şi chiar o piatră grea pe inima. Dar atunci când mă simt copleşită de viaţă îmi iau atitudinea de "gangsterita" si totul devine tolerabil.

I was wearing Bershka necklace, Levi's DIY shorts, Champion sneakers, no name backpack and shirt.














Today's motto: “She was not alone in her respect for him. Because he is more than a boss to people. He’s a religion for non-believers.” 

It's dark, the stars are amazing and Robbie Williams screams in my years. I'm fine, I have to be, for what waits me home..The stars remembered me about our vacations, when me, bro and paps were going to visit the best grandparents in the whole universe. We went there by train, this took us about 16 h, so the night and the stars were the best thing to see. Paps was saying always that the train is saying "i send you, i bring you" and he would always buy us sweets and things sold by people in the trains.
Now i'm going home alone, such a strange  feeling, I miss the family trips, but we are all grownups and we just don t know how to be ok all in the same place. We have different habits and opinions when we say "vacation". When did my life changed so dramatically, when did I lost all the fun, when the gap expanded so much?
You realize that you aren't a child anymore, when you have funerals one by one, when the people that raised you or you grow with, just disappear from your life. Now you see, now that every one of them had an influence and every one of them really meant something to you. I used to love the fact that I have such a large family, now I hate it, because losing people is the worst thing can happen and being alone to the funerals is maybe worst. My family is spread all around the world, and now I see how distance can be such a big deal and such a heavy rock for my soul. Whenever I feel lost I tend to use my tough gangsta spirit.