Secular fights with myself

Duc cu mine lupte seculare..și tot fără folos, pentru că rădăcinile sunt atât de adânc înrădăcinate că nu pot, efectiv, nu reușesc să ajung la un consens cu mine și cu dorințele mele. Când eu, când dorințele astea năstrușnice și incomode preiau controlul în acest wrestling al nostru. Mă simt puternică azi, aşa că "pasiunea" asta nebună, nu mă poate atinge, trec gândurile nebunești pe lângă mine, precum se scurge apa de pe raţă. Eiii...dar mâine, mâine când nu voi fii în formă, ce se v-a întâmpla?:) Păi îți zic eu cititorule ce, îmi voi confrunta gândurile astea nebunești și voi spera că nu mă vor răpune...A duce lupte cu tine și a încerca să dezrădăcinezi ce zace în tine prin ADN sau prin puterea obișnuinței, este greu, dar să sperăm că nu și imposibil.

I was wearing C&A hat Vogue sunglasses, Rosegal dress, Zara undershirt, no name boots.

Today's motto: "The most beautiful people we have known are those who have known defeat, known suffering, known struggle, known loss, and have found their way out of those depths."

I'm fighting secular fights with myself..and still useless, because the roots are so deeply rooted that I effectively fail, can't reach a consensus with me and my desires. When me, when these quirky and incommode desires take control in this wrestling of ours. Today I feel strong, so this crazy "passion", can't touch me, my thoughts pass by me, such as dripping water on a duck. But tomorrow, tomorrow when I will not be in my best shape, what will happen? :) Well let me tell you what, my dear reader .. I will face these crazy thoughts and I will hope that they will not defeat me ... To have inner fights, and to try to uproot what lies in you through DNA or through the force of habit is hard, but hopefully not impossible.

Beginnings are a good story to tell.

   Începuturile sunt un deliciu. Mai ales aşa cum ni le imaginăm noi, după sute de filme siropoase cu happy end. Privirile pe sub gene, pregătirea pentru întâlnirea în sine(timp în care te schimbi de 20 de ori, te dai cu o tonă de parfum, uiţi esenţialul, gen să te speli pe dinţi, tropăi cu tocurile de 15cm prin casă de omori vecinii, asculţi muzica preferată etc) Încercările supraomeneşti de a-l lasă şi pe celălalt să vorbească, lucru care devine imposibil după 7 luni de relaţie, epilarea braziliană (valabilă pentru prima jumătate de an, valabilă pentru norocoşi) având aceiaşi poveste cu barba, care vezi doamne te irită mai nou, când va sărutaţi (şi nu, nu barba ei, ci a lui ;) ). Sărutările luuuuungi înainte de despărţire, îmbrăţişările tremurânde si pline de feromoni/hormoni dezlănţuiţi şi... lunga lista de mesaje fierbinţi urmată de o mie de întrebări înainte de culcare, toate astea sunt sfoara din care este format ghemul începuturilor.
   Însă nu toate începuturile duc spre o relaţie consolidată şi frumoasă, doar începuturile alea sincere, în care ambii trag spre ceva, în care nicicare nu vrea doar să cucerească, ca mai apoi să treacă la uramatoare ţintă. În definitiv începuturile, cu fluturaşi sau fără, sunt frumoase şi sunt numai bune de povestit.

I was wearing H&M scarf, Zara jacket, Tally Weijl pants, BBup shoes, C&A necklace and no name purse and shirt.

                               Today's quote:  “Remember tonight... for it is the beginning of always”

   The beginnings are delightful. Especially when we tend to imagine them, after hundreds of cheesy movies with happy ending. The glimpses, the preparation for the actual date (when you change at least 20 outfits before choosing the right one, using to much perfume and forgetting the essential, like brushing your teeth, walking with your 15 cm heels driving insane your downstairs neighbors, listening to your favorite songs etc.) The superhuman attempts to leave the other person to speak, which becomes impossible after seven months of dating, the Brazilian waxing (valid for the first half of the year, if you're lucky) having the same story over and over with the beard which irritates you when you kiss (and no, not her beard, but his;) ).
   The long kisses before parting (saying goodbye), the shaking hugs (full of rampaging  pheromones / hormones)  and... the long list of hot messages and with a thousand questions before bed, these are all the things that form the string from which the clew of relationships beginning is formed. But not all beginnings lead to an enhanced or beautiful relationship, just the honest beginnings, those in which both shoot at something, and don't want only to conquer, so they can move to the next target. After all, all beginnings, with or without butterflies are beautiful and are to be told.

Disconnection 100%

   Te saturi de rutina zilnică, de aceleaşi fete mohorâte, aceleaşi bârfe, aceleaşi întrebări, glumele neschimbate, de nemulţumirile tale şi ale celor din jur şi pur şi simplu îţi bagi cracii, ca să zic aşa şi pleci. Nu ai bani de concediu, dar îţi pasă? Are el, şi te ajută, pentru că aveţi nevoie de o deconectare,e timpul să te pui pe primul plan, să va pui pe primul plan şi să faceţi ceva ce vă doriţi. Şi uite-ne cum am plecat în concediu, în ţară desigur, pentru că România e frumoasă.
   Nu credeam că mă pot deconecta 100% de tot ce mă frământă, şi nu am băgat de seama că am făcut-o, decât atunci când m-am întors acasă, Duminică, şi grimasă de tristeţe, frustrare sau nemulţumire mi-a reapărut. Încă nu ştiu ce din viaţă mea mă nemulţumeşte, dar sper să descopăr. Revenind la partea frumoasă, pot spune că Sibiul, cel mic şi cochet cum îl văd eu, este un oraş în care liniştea te prinde din urmă.
    Recomand plimbările prin centru, sau pe străduţele lor pline de turişti şi clădiri cu arhitectură frumoasă, Muzeul satului şi Zoo, sunt şi ele pe lista (admit, nu sunt fană a animalelor în captivitate, însă curiozitatea m-a mânat să merg şi eu la Zoo). Pe seară am fost la Mustache, un bar plin de mustăţi şi umor, este aşa mai hipsterish, dar mi-a plăcut enorm iar dimineţile le petreceam la cafeneaua Hug the mug, care este un fel de Starbucks, dar nu aşa comercial. Turnul cu ceas a fost primul obiectiv vizitat, au mai rămas de vizitat muzeul Brukenthal...ahhh am uitat de mică expoziţie de reptile şi adorabilul magazin de antichităţi, unde parcă m-am revăzut la bunici sau acasă ascultând la combină Abba de pe casetă.

I was wearing Zaful dress, C&A jeans, no name bag, Converse shoes, C&A necklace and hand made colorful necklace, RayBan sunglasses 

My lovely dress from Zaful was the best choice to wear when I've visited the national village museum from Sibiu.

                                    Today's thoughts: “Tradition is a guide and not a jailer.”

You get tired of the daily routine, the same gloomy faces, same gossips, the same questions, same smoked jokes, sick and tired of your or the ones around grievances, you simply want to say fuck it, i'm out, and to leave. No money for holidays, but do you care? He has some economies and he'll help you, because you need a disconnection, it's time to put yourself first,  to put you two first and to do something you want. And look at us, we are on the road already, we'll discover our country, because Romania is beautiful.
   I thought I could't disconnect 100% of all whats bothering me, and I didn't noticed that I did that, until when I returned home Sunday, and the grimace of sadness, frustration or discontent resurfaced me. Still I do not know what displeases me in my life, but I hope to find out. Turning on the bright side, I can say that Sibiu, as small and cozy as I see it, it's a city where silence catches you in the end.
    I recommend the downtown walks, or the streets full of tourists and buildings with beautiful architecture, National Village Museum or the Zoo, are also on the list (I must admit, I'm not a fan of captive animals, but curiosity made me do a ride to the Zoo). For a good wine I recommend Mustache bar, which is full of mustaches and humor, is so hipster-ish, but I liked it enormously, mornings are great to be spent at the Hug Mug Café, which is kind of a Starbucks, but not so commercial. The clock tower was the first target visited, we didn't visit Brukenthal though.. ahhh I forgot the small reptiles exhibition and the adorable antique shop, where I reviewed my grandparents home and also me listening to Abba on a tape cassette home with my family.

Next stop people. Amsterdam please.

Amsterdamul, oraşul clădirilor ireal de frumoase, al caselor cu geamuri mari şi fără perdele, al fetelor în geamurile luminate în roşu şi al coffeeshopurilor cu dor de visare. Sunt într-o permanentă stare de beţie, beţia dată de arhitectură acestui oraş şi a agitaţiei lui. Ai avut vreodată sentimentul că ai vrea efectiv să-ţi tatuezi un moment din viaţă, şi asta că să fii sigur că nu vei uită vreodată bucuria copilărească care te-a invadat? Numai copil fiind poţi să ai bucuria aia fără pic de îndoială, bucuria aia care ţine, pentru că numai în naivitate bucuria nu are două fete, sau gânduri ascunse. Olanda, pentru mine nu este țara lalelor, ci țara liberă, şi nu într-un mod desfrânat, ci în mod "fără perdele" la propriu şi la figurat. Oamenii ştiu cine sunt şi nu se feresc să o arate.
P.s în Amsterdam am asistat la prima mea cerere în căsătorie, şi ca să fie treaba, treabă era între doi băieţi. A fost atât de intens momentul, că am zis şi eu da, în sinea mea sau cu voce tare, nici nu mai ştiu :)

I was wearing C&A hat, Choice bag, Atmosphere sandals, no name skirt, Oasap sunglasses 

Today's motto:“Some tourists think Amsterdam is a city of sin, but in truth it is a city of freedom. And in freedom, most people find sin.”

Amsterdam, the unreal city of beautiful buildings, the houses with large windows without curtains, girls in red lighted windows and its wistfully dreaming  coffee-shops. I'm in a constant state of drunkenness, drunkenness  given by the architecture and the bustle of the city. Have you ever felt that you actually want to tattoo a moment of your life, and that, just to be sure that you will not ever forget  the childlike joy that had invaded? Only as children you can have that joy, that unquestioning joy that that lasts, because only when you are naive, joy doesn't have  two sides, or second thoughts. Netherlands, for me is not the tulips country, but the free country, and not in a lustful way, but in the "no curtains" literally and figuratively way. People know who they are and are not afraid to show it.
P.s in Amsterdam I witnessed my first marriage proposal, and to be memorable, it was a man to man  proposal. It was so intense moment, that I said Yes, too, not sure if it was to myself or loud,  I really don't remember. :)

Poetry reminds me of you!

   Cândva, cineva mi-a trimis acest poem, a zis că citindu-l gândul i-a zburat la mine:
"I ache for you. It’s three in the morning, and I’m grasping for an excuse not to call you. I used to be fearless. I used to be invincible. But now my fingers are fumbling for the empty space of your outline on my bed sheets. I’m sitting here trying to convince myself that I don’t want you –but the more I say it the less I believe it. I am starting to accept that you never loved me. And it’s sad because I don’t think you see how beautiful you are to me. Your face was the light that chased away the shadows, every nightmare, every fear. But you burned out and now I’m learning to be afraid of the dark once again."  Simt cu adevărat fiecare cuvânt al acestei poezii, și doresc să o adreseze tuturor celor pe care, odată i-am iubit și i-am văzut fără cusur.
   Sărbători fericite oameni buni și nu uitați să oferiți dragoste și bunătate. Nu o să recomand ținute de Crăciun sau rochii elegante întrucât eu, îmi petrec Crăciunul cu familia purtând "acel" flanel urat specific Crăciunului.

I was wearing C&A hat, Dressin skirt, ClockHouse scarf, Stradivarius shoes, Sisley bag,no name sweater & coat

  Once someone send me this poetry, said that reading is, it reminded of me. :
"I ache for you. It’s three in the morning, and I’m grasping for an excuse not to call you. I used to be fearless. I used to be invincible. But now my fingers are fumbling for the empty space of your outline on my bed sheets. I’m sitting here trying to convince myself that I don’t want you –but the more I say it the less I believe it. I am starting to accept that you never loved me. And it’s sad because I don’t think you see how beautiful you are to me. Your face was the light that chased away the shadows, every nightmare, every fear. But you burned out and now I’m learning to be afraid of the dark once again." I truly feel every word of this poetry, and I wish to address it to all the mean I once loved and seen flawless.
   Happy holidays, folks and have don't forget to spread love and kindness. I'll not recommend any dress or outfit for the Christmas party, since I like to spend the Christmas home, with my family, wearing "that" ugly Christmas sweater.

 Today's quote: "Christmas is doing a little something extra for someone."